Definita cuvantului întăritură
ÎNTĂRITÚRĂ, întărituri, s. f. 1. Loc fortificat, fortificație; p. gener. orice sistem de baricadare. 2. Element care consolidează o construcție, un element al ei etc. 3. (Înv.) Iscălitură, pecete prin care se certifica un drept, o învoială etc. – Întări + suf. -tură.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu întăritură
DICOTILEDÓNĂ, dicotiledone, s.f. – V. dicotiledonat (2) [DEX'98] Vezi definitia »
COBALTÍNĂ s. f. minereu de cobalt și arsen, cu luciu metalic. (< fr. cobaltine) Vezi definitia »
SACÓȘĂ, sacoșe, s. f. Poșetă de dimensiuni mai mari; (în special) săculeț (de pânză) sau plasă (în formă de săculeț) pentru târguieli. – Din fr. sacoche. Vezi definitia »
nădățícă s.f. (reg.) numele unei plante denumită și barba ursului. Vezi definitia »
TOHÁRICĂ adj. limbă ~ = limbă indo-europeană vorbită în Asia Centrală (Turkestanul chinez), care folosește o scriere cu alfabet hindus. (< germ. tocharisch) Vezi definitia »