Definita cuvantului întâmpinare
ÎNTÂMPINÁRE, întâmpinări, s. f. 1. Acțiunea de a întâmpina și rezultatul ei. ◊ Expr. A ieși sau a veni în (sau întru) întâmpinarea cuiva = a ieși în calea cuiva (pentru a-l primi). 2. Spec. Contestație, obiecție în justiție. [Var.: întimpináre s. f.] – V. întâmpina.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu întâmpinare
CICATRIZÁRE s.f. Faptul de a (se) cicatriza. [< cicatriza]. Vezi definitia »
REPRIVATIZÁRE s. f. trecere din nou în proprietate privată a unor bunuri naționale, statale sau naționalizate. (< reprivatiza) Vezi definitia »
MIMÁRE, mimări, s. f. Acțiunea de a mima și rezultatul ei. – V. mima. Vezi definitia »
a-și da aere / ifose expr. a se grozăvi, a se îngâmfa. Vezi definitia »
AUTOIMPÚNERE, autoimpuneri, s. f. Contribuție bănească pe care o colectivitate o fixează și o dă de bună voie, în vederea unor lucrări locale de interes obștesc. [Pr.: a-u-] – Auto1- + impunere (după rus. samooblojenie). Vezi definitia »