SUBLIMÁ vb. I. intr. 1. (Despre substanțe) A trece din stare solidă direct în stare gazoasă. 2. A curăța de orice amestec impur sau străin. 3. (Despre instincte, pasiuni) A transforma într-un sentiment superior; a ridica până la sublim. [< fr. sublimer]. Vezi definitia »

împielmá, împiélm, vb. I (reg.) 1. a învăli aluatul de pâine cu pielm (făină de grâu); pielmui. 2. a amesteca făină de grâu cu mălai, pentru ca pâinea să fie mai dulce. 3. (fig.) a uni, a închega, a lega, a întări. 4. a încălzi puțin apa; a încropi. Vezi definitia »

imprimá, imprim v. t. (intl.) 1. a lua amprentele digitale. 2. a aresta. Vezi definitia »

strămá, străméz, vb. I (reg.) a destrăma. Vezi definitia »

PANAMÁ¹ s.f. Împletitură fină din frunzele unui arbust din America Centrală; (p. ext.) pălărie făcută dintr-o astfel de împletitură. ♦ Țesătură de bumbac sau de in care imită această împletitură. [Pl. -le. / < fr. panama]. Vezi definitia »