Definita cuvantului întrerupere
ÎNTRERÚPERE, întreruperi, s. f. Acțiunea de a (se) întrerupe și rezultatul ei. ◊ Loc. adv. Fără întrerupere = permanent, necontenit, continuu. [Var.: (înv.) întrerúmpere s. f.] – V. întrerupe.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu întrerupere
ÁRDERE, arderi, s. f. 1. Faptul de a (se) arde. 2. Oxidare rapidă a unei substanțe în prezența oxigenului din aer, însoțită de dezvoltare de căldură și lumină. 3. (La pl.) Procesul de descompunere prin oxidare a diferitelor substanțe din organism. Vezi definitia »
BUIMĂCÍRE, buimăciri, s. f. Faptul de a (se) buimăci. Vezi definitia »
AUTOSERVÍRE s. f. Mod de desfacere a mărfurilor în magazine speciale sau a mâncării în restaurante, în care clientul se servește singur. [Pr.: a-u-] – Auto1- + servire (după rus. samoobstujivanie). Vezi definitia »
CĂPĂLUÍRE, căpăluiri, s. f. v. CĂPĂLUI. – [DAR] Vezi definitia »
PUBLICÁRE s. f. Acțiunea de a publica și rezultatul ei; tipărire, apariție. ♦ (Înv.; concr.) Publicație. – V. publica. Vezi definitia »