OMBILÍC s. n. 1. organ prin care fătul este legat de corpul mamei; buric. ◊ cicatrice rămasă după tăierea cordonului ombilical. 2. umbon. 3. ~ glaciar = parte a albiei subsăpate a unui ghețar, limitată în aval de contrapantă. (< fr. ombilic, lat. umbilicus) Vezi definitia »

ANTIPÁTIC, -Ă, antipatici, -e, adj. Care inspiră antipatie; nesuferit. – Fr. antipathique. Vezi definitia »

MARÉIC, -Ă, mareici, -ce, adj. Referitor la maree. [Pr.: -re-ic] – Maree + suf. -ic. Vezi definitia »

EPISTÉMIC, -Ă, epistémici, -e, adj. Referitor la cunoaștere, la știință. ♦ Logică epistemică = ramură a logicii moderne care grupează încercările de formalizare a relațiilor logice dintre enunțurile care cuprind termeni epistemici (cunoaștere, opinie etc.). (< fr. épistémique) Vezi definitia »

BOLȘEVÍC, -Ă adj. Referitor la bolșevism, propriu bolșevismului. // s.m. și f. Adept al bolșevismului; comunist. [< rus. bolșevik, cf. fr. bolchevik]. Vezi definitia »