ACCEPTÁ, accépt, vb. I. Tranz. A primi, a consimți să...; a fi de acord cu...; a admite, a aproba. – Fr. accepter (lat. lit. acceptare). Vezi definitia »

INSISTÁ, insíst, vb. I. Intranz. A stărui, a persista, a persevera într-o acțiune; spec. a se ruga insistent pentru ceva. ♦ A scoate în evidență, în relief; a accentua, a sublinia, a reliefa. – Din fr. insister, lat. insistere. Vezi definitia »

PICOTÁ vb. I. v. picoti. Vezi definitia »

VÓLTA³ interj. (mar.) comandă pentru a opri virarea. (< voltă) Vezi definitia »

TA interj. (Repetat) Exclamație care imită vorbăria multă și inutilă a cuiva, exprimând în același timp nerăbdarea interlocutorului. – Onomatopee. Vezi definitia »