DIS²-/DIZ- elem. „dificil, greu, anormal”. (< fr. dys-, cf. gr. dys, rău) Vezi definitia »

COMPROMÍS s. n. 1. înțelegere, acord bazat pe renunțări și concesii reciproce. 2. înțelegere potrivit căreia părțile în litigiu se supun judecății unor arbitri. (<fr. compromis) Vezi definitia »

práxis s. m. – 1. Practică, experiență. – 2. Document. – Var. praxă. Ngr. πράξις (Gáldi 235). Sec. XVIII. – Der. praxapostol, s. n. (carte care conține Faptele apostolilor), din ngr. πράξειςτῶν ’Aποστόλων, abreviat în praxiu, s. n., cf. Vasmer, Gr., 122. Vezi definitia »

ADÓNIS s. m. invar. Nume care se dă (după un personaj legendar din antichitate) unui tânăr foarte frumos. – Din fr. adonis. Vezi definitia »

plictis monastic, descurajare, dezgust pentru vocația mănăstirească, care poate apărea în viața unui călugăr. Vezi definitia »