CARABÍNĂ, carabine, s. f. 1. Pușcă (cu țeava ghintuită) mai scurtă și mai ușoară decât pușca obișnuită. 2. Cârlig închis prin intermediul unui arc, care se fixează la extremitatea unui lanț sau a unei curele pentru a prinde de el diferite obiecte. 3. Cârlig pentru cablu fixat cu un dispozitiv care permite rotirea ușoară a cablului. – Din fr. carabine. Vezi definitia »

SUFLÚRĂ, sufluri, s. f. Defect de turnare a lingourilor sau al pieselor metalice turnate, constând din mici goluri produse de gazele degajate din metal în urma unor reacții chimice. – Din fr. soufflure. Vezi definitia »

inimă neagră expr. (cart.) pică. Vezi definitia »

PULPÍTĂ s. f. inflamație a pulpei dentare. (< fr. pulpite) Vezi definitia »

șușílă, șușíle, s.f. (reg.) leasă de nuiele pe care se usucă sau se afumă fructele. Vezi definitia »