RECUZÁ vb. I. tr. A respinge un judecător, un martor etc., nerecunoscându-i autoritatea, bănuindu-l de părtinire etc.; (p. ext.) a respinge, a nu recunoaște ceva. [P.i. recúz. / < fr. récuser, cf. lat. recusare]. Vezi definitia »

LEZÁ vb. tr. 1. a răni, a vătăma. ◊ (fig.) a ofensa. 2. a aduce un prejudiciu. (< fr. léser) Vezi definitia »

CONCEPTUALIZÁ vb. tr. a elabora un concept pornind de la un lucru oarecare; a transpune o teorie în concepte. (<fr. conceptualiser) Vezi definitia »

GRECIZA vb. tr., refl. A face sĂ?â??și însușeascĂ?, aâ??și însuși limba, obiceiurile grecilor; a (se) asimila grecilor. -Din fr. GrĂ?ciser Vezi definitia »

REPARTIZÁ vb. tr. 1. a distribui, a împărți. 2. a pune pe cineva într-un anumit loc sau domeniu de activitate; a numi. (după fr. répartir) Vezi definitia »