bái, (báiuri), s. n. – Necaz, supărare, belea, grijă. Mag. baj, care la rîndul său provine din sl. boj „calamitate”, ca și sb., cr., slov., ceh., rut., rus. boj „război”, cf. (ră)zboi (Cihac,II, 478; Gáldi, Dict., 103). – Miklosich, Lexicon, 35 îl deriva direct din sl., ceea ce pare mai puțin probabil. Se folosește numai în Trans., dar circulația sa este mai mare; alături de el, a băilui „a se îngriji de ceva” (‹ mag. bajlodni) este puțin folosit. Vezi definitia »

Alai, Sustinatori „A venit cu toata ~” = A venit cu toti de-ai lui Vezi definitia »

músai adv. – Obligatoriu, necesar. Mag. muszáj, din germ. müssen „a trebui” (Cihac, II, 517; Tiktin; REW 5766a). În Trans. Vezi definitia »

hărniái s.m. (reg.) iarba-fiarelor. Vezi definitia »

GAI s. n. (mar.) parâmă cu ajutorul căreia se manevrează sau se fizează o bigă în planul orizontal. (< engl. guy) Vezi definitia »