METACRONÍE s. f. denumire dată de lingvistul Hjelmslev studiului condițiilor de modificare conținute în structura funcțională a limbii. (< fr. métachronie) Vezi definitia »

COLECISTOPEXÍE s.f. (Med.) Operație chirurgicală constând în fixarea vezicii biliare de peretele abdominal. [Gen. -iei. / < fr. cholécystopexie]. Vezi definitia »

SUPERFINÍȚIE s. f. superfinisare. (< fr. superfinition) Vezi definitia »

PUPILOMETRÍE s.f. Măsurarea dimensiunilor pupilei. [Gen. -iei. / < fr. pupillométrie, cf. lat. pupilla – pupilă, gr. metron – măsură]. Vezi definitia »

PODOLOGÍE s.f. Parte a medicinii care se ocupă cu studiul piciorului. [Gen. -iei. / < fr. podologie, cf. gr. pous – picior, logos – știință]. Vezi definitia »