CONSECÍNȚĂ s. f. 1. rezultat al unui fapt, al unui principiu, al unei acțiuni; efect, urmare. ♦ în ~ = a) prin urmare, deci; b) conform situației, împrejurărilor. 2. (log.) consecvent. (II, 2). (după fr. conséquence, lat. consequentia) Vezi definitia »

LOVEÁLĂ, loveli, s. f. (Rar) Lovitură, izbitură. ♦ (Fam.) Coincidență, potrivire. – Lovi + suf. -eală. Vezi definitia »

șteáză¹, ștéze, s.f. (reg.) 1. piuă de bătut postav. 2. clădire în care se află instalată această piuă. 3. instalație rudimentară formată dintr-o împletitură circulară de nuiele, amenajată sub o cădere de apă, în care se dau la piuă scoarțele, pănura și alte țesături groase. 4. cădere de apă. 5. stavilă la moară. Vezi definitia »

biță, biți s. n. agent de circulație. Vezi definitia »

TROFOMORFÓZĂ s. f. modificare morfologică a vegetalelor datorată condițiilor de nutriție. (< fr. trophomorphose) Vezi definitia »