továrăș (-și), s. m. – 1. Prieten, camarad. – 2. Părtaș, asociat. – Var. înv. tovaroș. Sl. tovarištĭ (Miklosich, Slaw. Elem., 49; Cihac, II, 283), cf. cr. tovariš, slov. tovaruš, pol. towarzysz, rut. tovarys, rus. tovarišt. – Der. tovarășe, s. f. (camaradă); tovărășie, s. f. (companie, asociație, societate); tovărășiță, s. f. (Mold., camaradă); întovărăși, vb. (a însoți, a ține companie; a se asocia, a forma o societate). Vezi definitia »

gădáș, gădași, s.m. (reg.) animal rozător. Vezi definitia »

BALONÁȘ, balonașe, s. n. Diminutiv al lui balon. – Balon + suf. -aș. Vezi definitia »

CĂPITĂLÁȘ, căpitălașe, s. n. Diminutiv al lui capital¹ (3). – Capital¹ + suf. -aș. Vezi definitia »

ROMÂNÁȘ, românași, s. m. Diminutiv al lui român (I 1). [Var.: rumânáș s. m.] – Român + suf. -aș. Vezi definitia »