RÓBĂ s.f. 1. Haină de ceremonie lungă și cu mâneci largi, purtată altădată de magistrați și avocați în exercițiul funcțiunii etc. 2. Părul unui animal (cal, vacă etc.) cu particularitățile lui de culoare. [< fr. robe]. Vezi definitia »

BAINÍTĂ s.f. (Tehn.) Constituent structural al oțelurilor, obținut prin transformarea austenitei. [Pron. bai-ni-. / < germ. Bainit]. Vezi definitia »

crețitúră, crețitúri, s.f. (reg.) creț de rochie sau de față; încrețitură, zbârcitură. Vezi definitia »

SÉNĂ s. f. Frunze uscate de siminichie, întrebuințate ca purgativ și ca diuretic. – Din tc. sena. Cf. lat. sene. Vezi definitia »

TÁRTĂ, tarte, s. f. Prăjitură făcută dintr-un strat subțire de aluat fraged, acoperit cu fructe și cu cremă. – Din fr. tarte. Vezi definitia »