Definita cuvantului judeca
JUDECÁ, júdec, vb. I. 1. Tranz. A-și forma o opinie despre cineva sau ceva, examinând argumentele, luând în considerare împrejurarile, urmările etc.; a discerne, a chibzui. 2. Tranz. A aprecia, a prețui, a califica. ♦ A considera, a socoti drept... 3. Tranz. și refl. (recipr.) A (se) critica, a (se) condamna, a (se) mustra. 4. Tranz. A examina o cauză sau o persoană în calitate de judecător și a da o hotărâre judiciară; p. ext. a hotărî, a decide ca arbitru, a soluționa un litigiu. ◊ Lucru judecat = caz asupra căruia s-a dat o hotărâre judiciară definitivă. ♦ Refl. recipr. A fi în proces, în litigiu cu cineva. – Lat. judicare.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu judeca
ERADICÁ vb. I. tr. (Latinism) A smulge din rădăcini, a dezrădăcina; (p. ext.) a stârpi, a desființa, a extirpa. [P.i. eradíc. / < lat., it. eradicare]. Vezi definitia »
ESCROCÁ vb. tr. a săvârși o escrocherie, a înșela. (< fr. escroquer) Vezi definitia »
zdrumicá (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 zdrúmică Vezi definitia »
ÎNFRICÁ vb. I. Refl. (Folosit la timpurile trecute) A se înfricoșa. – În + frică. Vezi definitia »
încăleca, încalec v. t. 1. a domina. 2. (vulg. – d. bărbați) a avea contact sexual cu o femeie. Vezi definitia »