ÎNTÍNDERE, (2) întinderi, s. f. 1. Faptul de a (se) întinde; extensiune în spațiu; dezvoltare, creștere; răspândire. ♦ (Med.; și în sintagma întindere musculară) Solicitare a fibrelor musculare (de obicei de la membre) peste posibilitățile lor de întindere, ajungând până la ruptură. 2. (Concr.) Suprafață a unui lucru sau a unui loc; loc, spațiu întins. ♦ Distanță. ♦ (Muz.) Ambitus. – V. întinde. Vezi definitia »

REALÉGERE s.f. Acțiunea de a realege și rezultatul ei. [< realege]. Vezi definitia »

gogíre, gogíri, s.f. (pop. și fam.) 1. dezghiocare, curățire. 2. lâncezire, tânjire, bolire. Vezi definitia »

NUMEROTÁRE, numerotări, s. f. Acțiunea de a numerota și rezultatul ei; numerotație, numerotat (1). – V. numerota. Vezi definitia »

RĂZBÁTERE, răzbateri, s. f. Acțiunea de a răzbate și rezultatul ei. – V. răzbate. Vezi definitia »