CUȚITOÁIE, cuțitoaie, s. f. 1. Instrument format dintr-o lamă ascuțită de oțel (cu două mânere la capete), folosit în tâmplărie, dogărie, tăbăcărie etc. pentru cioplit, curățat, îndreptat, răzuit. 2. Unealtă tăietoare de oțel având o lamă plană sau curbă, prevăzută cu un mâner, folosită de potcovar pentru îndreptarea și curățirea copitelor. [Pr.: -toa-ie] – Cuțit + suf. -oaie. Vezi definitia »

PRÓSIE, prosii, s. f. (Pop.) Ogor arat și semănat pentru prima dată, după ce a fost necultivat doi sau trei ani. – Cf. sl. proso. Vezi definitia »

VERMINÁȚIE s. f. 1. (Med.) Reproducere a viermilor în intestin. 2. Mulțime de viermi intestinali. – Din fr. vermination. Vezi definitia »

BIBLIOLOGÍE s. f. Studiul cărții ca fenomen al vieții sociale, care cuprinde istoria, producția și răspândirea cărții. [Pr.: -bli-o-] – Din fr. bibliologie. Vezi definitia »

scurușénie, s.f. (reg.) resturi de argăseală. Vezi definitia »