BUTIRÍNĂ s. f. Ester rezultat din combinarea acidului butiric cu glicerina; este unul dintre principalii componenți ai grăsimilor. – Fr. butyrine. Vezi definitia »

TRANSCENDÉNȚĂ s. f. 1. însușirea a ceea ce este transcendent. 2. (în filozofiile religioase) ipostază a divinității, care se află deasupra creațiilor sale. ◊ (în existențialism) situația omului care își depășește condiția lui existențială obișnuită; (p. ext.) condiție a omului ca ființă care depășește natura. ◊ (în fenomenologie) rezultat al datului obiectiv prin actul intențional de conștiință sau prin intuiție. (< fr. transcendance) Vezi definitia »

a tolocăni ca o moară stricată expr. a vorbi mult și fără rost. Vezi definitia »

CASÚRĂ s.f. (Tehn.) Spărtură, ruptură, fisură; loc pe suprafața unui obiect unde acesta este spart, rupt. [< fr. cassure]. Vezi definitia »

SIMPETÁLĂ, simpetale, adj. (Bot.; despre flori) Care are corola cu petale unite între ele. – Din germ. sympetal. Vezi definitia »