ADIATÓR s.n. Aparat simplu pentru efectuarea operațiilor de adunare și scădere. [Pron. -di-a-. / < germ. Addiator]. Vezi definitia »

INVOCATÓR, -OÁRE, invocatori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care face o invocație, care invocă. – Invoca + suf. -tor (după fr. invocatoire, invocateur). Vezi definitia »

autor canonic Vezi definitia »

ROSTOGOLITÓR, rostogolitori, s. m. Lucrător care întoarce materialul pe toate fețele, pe vatra unui cuptor metalurgic (pentru a obține o temperatură uniformă), și-l aduce la ușa de scoatere din cuptor. – Rostogoli + suf. -tor. Vezi definitia »

INCENDIATÓR, -OÁRE, incendiatori, -oare, s. m. și f. Persoană care provoacă un incendiu. ♦ Fig. Persoană care îndeamnă la acțiuni violente; instigator, provocator. [Pr.: -di-a-] – Incendia + suf. -tor. Vezi definitia »