CARPIÁN, -Ă, carpieni, -e, adj. Al carpului. [Pr.: -pi-an] – Din fr. carpien. Vezi definitia »

PERSÁN, -Ă, persani, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care făcea parte din populația de bază a Persiei sau era originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Persiei sau persanilor (1), privitor la Persia sau la persani, originar din Persia; persienesc. ◊ Covor persan (și substantivat, n.) = covor de calitate superioară (la origine confecționat în Persia), cu bătătura alcătuită din fire înnodate și tăiate la o anumită lungime pe toată suprafața covorului. ♦ (Substantivat, f.) Limbă vorbită de persani (1). [Var.: persián, -ă s. m. și f., adj.] – Din fr. persan. Vezi definitia »

valanginián² (-ni-an) s. n. Vezi definitia »

UMÁN, -Ă adj. 1. Caracteristic pentru om; privitor la om sau la omenire; omenesc. ♦ Geografie umană (sau antropologică) = antropogeografie. 2. (Adesea adv.) Omenos, bun, blând. [< lat. humanus, cf. fr. humain, it. umano]. Vezi definitia »

MASTOIDIÁN, -Ă adj. Al apofizei mastoide. [Pron. -to-i-di-an, pl. -ieni, -iene. / < fr. mastoïdien]. Vezi definitia »