Definita cuvantului meninge
MENÍNGE, meninge, s. n. Fiecare dintre cele trei membrane care învelesc creierul și măduva spinării. – Din fr. méninge.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu meninge
RETRÁGE vb. I. tr. a trage înapoi. ◊ a lua înapoi ceva. ◊ (fig.) a retracta. II. refl. 1. (despre armate) a părăsi pozițiile din fața inamicului. 2. a ieși voluntar dintr-o funcție, dintr-o instituție etc. 3. a merge înapoi, a pleca. ◊ (despre mijloace de transport în comun) a ieși din circulație. 4. (despre ape curgătoare) a reintra în albie după revărsare. (< lat. retragere, după fr. retirer) Vezi definitia »
village; <a href=„http://burfieldwisemanfarms.com/”>levitra professional 20 pills</a>; <a href=„http://lapetiteprincesse.com/”>acne cause does propecia</a>; <a href=„http://friendsfriday.org/”>georgia accutane side effects</a>; <a href=„http://rustynutscycles.com/”>zoloft abuse</a>; <a href=„http://dictaduranuncamas.org/”>cialis</a>; <a href=„http://theweddingdancersite.com/”>tamiflu without prescription</a>; <a href=„http://mtoliveyakima.org/”>doxycycline online</a>; Vezi definitia »
drége (drég, drés), vb.1. (Înv.) A conduce, a călăuzi. – 2. A pune în mișcare. – 3. A pregăti, a aranja, a orîndui. – 4. A repara, a îndrepta. – 5. A condimenta, a asezona, a găti. – 6. A aranja, a farda, a sulemeni. – 7. A îndrepta, a îmbunătăți, a corecta. – 8. (Înv.) A turna vin, a umple paharele. – Var. (înv.) direge. Mr. ndreg, ndreadzire, megl. (a)ndireg. Lat. dirĭgĕre „a conduce”, care se folosea și în forma dĕrĭgĕre (Cihac, I, 81; Pușcariu 548; Candrea-Dens., 512), cf. alb. dërgoń (Philippide, II, 640), cat. adergar.Der. dregător (var. înv. diregător), s. m. (demnitar la curtea domnitorului, înalt funcționar); d(i)regătorie, s. f. (funcția, demnitatea de dregător); dregătorime, s. f. (clasa dregătorilor); dregătoresc, adj. (oficial); dires, s. n. (înv., document oficial, scriitură autentică; Mold., mîncare gătită, condiment); dres, s. n. (înv., ordine, funcție; suliman, fard; aranjare, reparare); dresătură, s. f. (înv., reparare; Trans., acțiunea de a îngrășa pămîntul cu bălegar). Vezi definitia »
COCCÍGE s.n. v. coccis. Vezi definitia »
BRUGGE [brügə] (valon BRUGES [brüj]), oraș în NV Belgiei, port pe canalul Gand-Ostende; 220 mii loc. (1987, cu suburbiile). Constr. navale, echipament electronic, produse alim., dantele, încălț. Monumente: biserica Nôtre Dame, halele (sec. 13-15), primăria (sec. 14-15), Palatul de Justiție (sec. 18). Muzee. Menționat în sec. 7. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z