TURUITÚRĂ, turuituri, s. f. (Fam. și depr.) Turuiala. [Pr.: -ru-i-] – Turui + suf. -tură. Vezi definitia »

sidélcă, sidélci, s.f. (reg.) 1. perniță care se pune sub cureaua hamului de pe spinarea calului, pentru ca animalul să nu se rănească. 2. scaun pe care stă țesătoarea la războiul de țesut. Vezi definitia »

GHÍNDĂ, ghinde, s. f. 1. Fructul stejarului (sau al altor copaci înrudiți). 2. (La jocul de cărți) Treflă. – Lat. glans, -ndis. Vezi definitia »

FOIÁLĂ, foieli, s. f. Faptul de a (se) foi²; mișcare de colo până colo; forfotă, foire; forfoteală. [Pr.: fo-ia-lă] – Foi² + suf. -eală. Vezi definitia »

ȚÂRÂITÚRĂ, țârâituri, s. f. Țârâit². [Pr.: -râ-i-. – Var.: țârcâitúră s. f.] – Țârâi² + suf. -tură. Vezi definitia »