Definita cuvantului numitor
NUMITÓR, numitori, s. m. Termen al unei fracții ordinare, scris sub linia de fracție, care reprezintă împărțitorul operației de împărțire. ◊ Expr. A aduce la același numitor = a) a face ca două sau mai multe fracții ordinare să aibă același numitor; b) a împăca puncte de vedere deosebite sau a uniformiza (fără temei) păreri, tendințe, concepții diferite. – Numi + suf. -tor.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu numitor
PLIÓR s.m. Cel care pliază (parașute). [Pron. pli-or. / cf. fr. plieur]. Vezi definitia »
REFRACTÓR s.n. 1. Telescop, lunetă astronomică al cărei obiectiv este alcătuit din mai multe lentile. 2. Dispozitiv optic care schimbă direcția unui fascicul de lumină prin fenomenul de refracție. [Cf. fr. réfracteur]. Vezi definitia »
DEGAZÓR, degazoare, s. n. Aparat folosit pentru eliminarea gazelor din apa de alimentare a cazanelor de abur, a rețelelor termice. – Din fr. dégazeur. Vezi definitia »
văzătór adj. m., pl. văzătóri; f. sg. și pl. văzătoáre; Vezi definitia »
ANN ARBOR [æn a:bə], oraș în S.U.A. (Michigan), pe rîul Huron, la V de Detroit; 261 mii loc. (1984). Instrumente și mașini de precizie, rulmenți. Universitate (1841). Institut de știință și tehnologie. Centru de cercetări aeronautice și spațiale, nucleare, chimice și metalurgice. Vezi definitia »