PLANTÚLĂ s.f. Plantă mică abia ieșită din sămânță; embrion vegetal. [< fr. plantule]. Vezi definitia »

POLIMIXÍNĂ s. f. antibiotic cu acțiune bactericidă asupra mai multor microbi, din diferite varietăți de bacili. (< fr. polymixine) Vezi definitia »

PROCEDÚRĂ s.f. 1. Formă legală de a face o acțiune, de a apăra pe cineva, de a judeca etc.; formele după care se realizează justiția; actele făcute într-o instanță judecătorească. 2. Ramură a dreptului care studiază procedura (1). [< fr. procédure, cf. it. procedura]. Vezi definitia »

GLÁNDĂ s. 1. (ANAT.) glandă corticosuprarenală = cortex suprarenal; glandă cu secreție internă v. glandă endocrină; glandă endocrină = glandă cu secreție internă; glandă genitală = gonadă; glandă pancreatică v. pancreas; glandă pineală v. epifiză; glandă pituitară v. hipofiză; glandă prostatică v. prostată; glandă sebacee = (pop.) glandă grăsoasă; glandă suprarenală = capsulă suprarenală. 2. glande nectarifere v. nectarii. Vezi definitia »

MUSCARÍNĂ s.f. (Chim.) Alcaloid toxic care există în unele ciuperci otrăvitoare sau în proteinele degradate (din alimente). [< fr. muscarine]. Vezi definitia »