Definita cuvantului onora
ONORÁ, onorez, vb. I. Tranz. 1. A avea, a manifesta fața de cineva sau ceva respect, considerație, stimă; a cinsti, a respecta. ♦ (Fam.) A acorda cuiva o favoare de care trebuie să fie mândru. 2. A face pe cineva demn de cinste, de laudă. 3. A achita, a plati (în termen) o datorie bănească, o poliță etc. ♦ A retribui, a remunera. – Din lat. honorare, fr. honorer, it. onorare.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu onora
figura sonora ce consta in repetarea unei onsoane(armonie imitativa) Vezi definitia »
DÓBRA s. f. Unitate monetară în São Tomé e Príncipe. (din port. dobra < lat. duplus = dublu) [AHDEL] Vezi definitia »
TRAFORÁ, traforez, vb. I. Tranz. (Rar) A face lucrări de traforaj. – Din it. traforare. Vezi definitia »
CONSIDERÁ vb. I. tr., refl. a (se) socoti, a (se) crede. II. tr. 1. a fi de părere. 2. a cerceta, a analiza. 3. a cinsti, a stima. (< fr. considérer, lat. considerare) Vezi definitia »
CONTRACARÁ vb. I. tr. A se opune direct voinței, proiectelor, acțiunii cuiva; a împiedica planurile cuiva. [Cf. fr. contrecarrer]. Vezi definitia »