Definita cuvantului ortoman
ORTOMÁN, -Ă, ortomani, -e, adj. (Mai ales în poezia pop.; adesea substantivat) 1. (Despre ciobani) Bogat (în turme). 2. (Despre haiduci) Chipeș, viteaz, mândru; ortomănos. 3. (Despre cai) Care aleargă bine; sprinten, focos. [Var.: iortomán, -ă, iortománi, -e adj.] – Et. nec.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ortoman
TRANSAFRICÁN, -Ă, transafricani, -e, adj., s. n. (Șosea) care traversează Africa. – Trans- + african (după fr. transafricain). Vezi definitia »
dalmațian, dalmațieni s. m. (pub., peior.) 1. persoană coruptă, cu onoarea pătată. 2. persoană cu conștiința sau biografia pătată din cauza comportamentului său din perioada comunistă. Vezi definitia »
CRETÁN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Creta. ◊ (s. f.) limbă vorbită în Creta antică. (după fr. crétois) Vezi definitia »
MITOMÁN, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de mitomanie. [< fr. mythomane]. Vezi definitia »
PLĂVÁN, -Ă, plăvani, -e, adj. (Pop.; despre boi și vaci) Cu părul alb-gălbui sau alb-cenușiu; (despre părul boilor sau al vacilor) de culoare albă-gălbuie sau albă-cenușie. ♦ (Substantivat, m.) Bou. – Plav (reg., despre boi, „care are părul de culoare (albă-)gălbuie” < sl.) + suf. -an. Vezi definitia »