PÉRNĂ, perne, s. f. 1. Obiect confecționat din două bucăți dreptunghiulare sau pătrate de țesătură de bumbac, lână etc., cusute între ele, având în interior fulgi, lână, puf etc., și pe care, de obicei, cineva își pune capul când se culcă. ◊ Pernă electrică = obiect in formă de pernă (1) plată, în care se găsesc rezistențe electrice izolate și releuri de protecție, întrebuințat ca termofor. Pernă de călcat = ustensilă auxiliară asemănătoare cu perna (1), care se folosește la călcatul obiectelor de îmbrăcăminte, în special al mânecilor, piepților, umerilor. 2. Obiect de tapițerie format dintr-un fel de sac umplut cu păr, cu iarbă-de-mare etc., adesea prevăzut cu arcuri, care se așază pe scaune, pe băncile unui automobil etc. 3. (În sintagma) Pernă de aer = curent de aer antrenat între două suprafețe aflate în mișcare relativă și care servește ca lubrifiant. [Var.: (pop.) pérină s. f.] – Din scr. perina. Vezi definitia »

PROSTITUATĂ URÂTĂ ȘI BEȚIVĂ caracudă, căzătură, coldană. Vezi definitia »

TIROZÍNĂ, tirozine, s. f. Acid aflat în mai multe protide, a cărui oxidare duce la formarea pigmenților negri. – Din fr. thyrosine. Vezi definitia »

pirandícă, pirandéle, s.f. (pop.) țigancă foarte tânără; țigancă mică, țigăncușă. Vezi definitia »

MONÁNDRĂ adj.f. (Despre flori) Cu o singură stamină. [< fr. monandre]. Vezi definitia »