ATREMÍE s. f. formă ereditară de neuroastenie caracterizată prin lipsa de energie psihică, fără astenie musculară. (< fr. atrémie) Vezi definitia »

INFRAREFRÁCȚIE s. f. refracție a undelor radioelectrice în troposferă, mai puțin pronunțată decât refracția în atmosfera standard. (< fr. infraréfraction) Vezi definitia »

COERCÍȚIE s. f. (Livr.) Măsură de constrângere aplicată cuiva pentru a-l face să-și îndeplinească o obligație. – Din fr. coercition. Vezi definitia »

mixobactérie (-ri-e) s. f., art. mixobactéria (-ri-a), g.-d. art. mixobactériei; pl. mixobactérii, art. mixobactériile (-ri-i-) Vezi definitia »

AEROTAXÍE s. f. mișcare de orientare a microorganismelor din apă în funcție de repartizarea oxigenului. (< fr. aérotaxie) Vezi definitia »