ÎNVĂPĂIÁ, învăpăiez, vb. I. Refl. A se aprinde ca o văpaie; p. ext. (despre fața omului) a se înroși (din cauza unui aflux de sânge). ♦ Fig. A se înflăcăra, a se entuziasma. [Pr.: pă-ia] – În + văpaie. Vezi definitia »

EXCORIÁ vb. I. tr., refl. (Despre piele) A (se) jupui ușor. [Pron. -ri-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. excorier, lat. excoriare]. Vezi definitia »

hataiá (-iéle), s. f. – Țesătură de mătase. Tc. hatayi (Șeineanu, III, 62). Sec. XVII, înv. Vezi definitia »

TÚIA s. f. arbore decorativ din familia pinului, cu frunzele de culoare verde-închisă, având coroana piramidală și ramurile întinse orizontal; arborele vieții. (< fr. thuya) Vezi definitia »

EXPIÁ vb. I. tr. (Liv.) A ispăși (o greșeală, o vină etc.). [Pron. -pi-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / cf. fr. expier, lat. expiare]. Vezi definitia »