INTRODÚCE, introdúc, vb. III. Tranz. 1. A face ca cineva sau ceva să intre, să pătrundă în ceva, undeva; a băga, a vârî. ♦ A include, a adăuga, a îngloba. ♦ Refl. A intra undeva (cu forța sau pe furiș). 2. A face ca o persoană să fie primită de cineva sau să fie admisă într-o organizație, într-o asociație etc. ♦ A ajuta pe cineva să se inițieze într-un domeniu de activitate. 3. A pune în practică; a institui, a stabili (un obicei, o practică etc.). [perf. s. introdusei, part. introdus] – Din lat. introducere. Cf. fr. introduire. Vezi definitia »

predúce, predúc, vb. III (reg.) a (se) duce încă o dată. Vezi definitia »

CÓDICE, codice, s. n. 1. Reunire de table cerate, reprezentând cea mai veche formă de carte la romani. 2. Culegere (manuscrisă) de legi, de documente medievale sau, p. ext. de orice texte vechi (medievale), de obicei cu conținut variat [Var.: códex, codexuri, s. n.] – Din lat. codex, -icis. Vezi definitia »

Ce se înțelege prin cuvântul „fornicație“? Acesta vine de la cuvântul grecesc porneía, care este folosit uneori cu referire la relații sexuale între persoane necăsătorite, adulter, incest și bestialitate. Și alte practici sexuale între persoane necăsătorite, cum ar fi relațiile sexuale orale sau anale și manipularea sexuală a organelor genitale ale altei persoane, pot fi numite porneía. Vezi definitia »

VÉCE, veci, s. f. 1. Organ suprem al puterii în unele orașe rusești în sec. X-XV. 2. Nume dat mai multor organe reprezentative ale puterii de stat din fosta Iugoslavie. – Din scr. veće. Vezi definitia »