Definita cuvantului sucală
SUCÁLĂ, sucale, s. f. Unealtă cu ajutorul căreia se deapănă pe țevi firul pentru războiul de țesut manual. ◊ Loc. adv. (Reg.) În sucală = în cercuri, în spirală. ◊ Expr. (Reg.) A merge cum e sucala = a merge ușor, repede. – Din bg. scr. sukalo.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu sucală
DEMÉNȚĂ s. f. 1. alienație mintală, nebunie. 2. (fig.) surescitare intensă (vecină cu nebunia). (< fr. démence, lat. dementia) Vezi definitia »
BĂÍȚĂ, băițe, s. f. Diminutiv al lui baie1. Vezi definitia »
păpălúgă, păpălúgi, s.f. (reg.) mâncare pentru copii din mămăligă fierbinte și unt. Vezi definitia »
báncă (bắnci), s. f. – 1. Scaun lung. – 2. Întreprindere financiară care efectuează operații de plată și credit. – 3. (La unele jocuri de cărți) Sumă din care bancherul plătește cîștigurile celorlalți jucători. – 4. (Înv.) Bilet de bancă. – 5. (Înv.) În arg., hîrtie de o sută de lei. – Var. banc, s. n. (bancă la jocuri de cărți; glumă, brașoavă). – Mr. bancu, bancă, megl. bancă. It. banca, fr. banque (sec. XVIII). Var. banc, reproduce fidel fonetismul fr. Cuvîntul mr., din it. (Ruffini 328). Toți der. sînt împrumuturi directe: bancar, adj., din it. bancario; banco, s. m. (bancă la jocuri de cărți), din it.; bancher, s. m., din it. banchiero, fr. banquier; banchetă, s. f., din fr. banquette; banchiză, s. f., din fr. banquise; bancnotă, s. f., din germ. Banknote, cf. mag. banknotta (Borcea 177); bancrută, s. f., din fr. banqueroute, care la rîndul său provine din it. banca rotta; băncuță, s. f. (monedă de 50 bani; odinioară, în Trans., monedă de 20 creițari), din germ. Bankozettel, transformat prin etimologie populară într-un diminutiv de la bancă (Hasdeu 3193; Borcea 177). Vezi definitia »
șicánă (-ne), s. f. – Agasare, tertip. Fr. chicane. – Der. șicana, vb. (a agasa). Vezi definitia »