RULÁJ s. n. 1. circulație a unui vehicul terestru; (p. ext.) timpul și uzura cât acesta este în circulație. ◊ deplasare a unui avion pe teren. ◊ alergare relaxată și uniformă a cicliștilor și atleților. 2. timpul scurs între două încărcări succesive ale unui vagon de marfă de cale ferată. 3. circulație a fondurilor bănești. (< fr. roulage) Vezi definitia »

TALCÁJ s. n. introducere a pudrei de talc în diverse cavități ale organismului pentru a provoca o simfiză. (< fr. talquage) Vezi definitia »

PENÁJ s.n. 1. Totalitatea penelor unei păsări. 2. Podoabă formată dintr-un mănunchi de pene care se purta la chipiu, la pălărie. [Var. penagiu s.n. / < fr. pennage]. Vezi definitia »

CHIURETÁJ s. n. chiuretare; raclaj. (< fr. curetage) Vezi definitia »

AJUTÁJ s. n. tub scurt și îngust, adaptat la deschizătura de curgere a unor fluide, pentru a regla debitul; duză (1). (< fr. ajutage) Vezi definitia »