Definita cuvantului țandără
ȚÁNDĂRĂ, țăndări, s. f. Bucățică (subțire și lunguiață) care se desprinde sau care sare dintr-un lemn, dintr-o piatră etc. prin cioplire sau spargere; așchie. ◊ Expr. A-i sări (cuiva) țandăra = a se înfuria, a se supăra. [Var.: (reg.) țándură, țândără s. f.] – Din săs. zänder (< germ. Zunder), magh. candra.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu țandără
ANTOLOGIA GREACĂ, colecție de poezii din epoca elenistică alcătuită din două culegeri celebre: „Antologia palatină” (sec. 10) și „Antologia planudeană” (sec. 14); cuprinde poezii satirice și erotice, inscripții votive, epitafuri. Vezi definitia »
PLIVITÚRĂ, plivituri, s. f. Mulțime de buruieni plivite și adunate grămadă. – Plivi + suf. -tură. Vezi definitia »
TĂȘCÚȚĂ, tășcuțe, s. f. Diminutiv al lui tașcă; tășculiță. – Tașcă + suf. -uță. Vezi definitia »
PERIDOTÍTĂ s. f. v. peridotit. Vezi definitia »
URONEFRÓZĂ s. f. hidronefroză. (< fr. uronéphrose) Vezi definitia »