Definita cuvantului țață
ȚÁȚĂ, țațe, s. f. 1. (Pop.) Mătușă. ♦ Termen de respect cu care cineva se adresează (la țară) unei surori mai mari sau unei femei mai în vârstă; lele. 2. (Pop.) Termen alinător dat de un bărbat femeii iubite; mândră. 3. (Peior.) Epitet pentru o femeie vulgară, lipsită de gust și de finețe; mahalagioaică. – Din ngr. tsa'tsa.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu țață
príngă, príngi, s.f. (reg.) fiecare dintre cele două lemne puse de-a curmezișul peste capetele loitrelor la carul pentru transportat cereale. Vezi definitia »
ABIOGENÉZĂ s. f. Concepție după care originea materiei vii trebuie căutată în materia fără viață. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. abiogenèse. Vezi definitia »
HISPANÍSTICĂ s. f. disciplină care se ocupă cu studiul limbilor spaniolă, portugheză și catalană și al culturii hispanice. (< germ. Hispanistik) Vezi definitia »
ESCÓRTĂ s.f. 1. Grup de oameni înarmați, trupă înarmată care însoțește pe cineva pentru a-l proteja sau pentru a-l supraveghea; suita unui demnitar, a unui suveran. 2. Formație de nave sau de avioane de luptă care însoțesc (în timp de război) nave comerciale pentru a le proteja. [< fr. escorte]. Vezi definitia »
CORVÉTĂ s.f. Navă de război de mic tonaj, cu trei arbori, cu greement pătrat, înarmată ușor și având mobilitate mare în acțiune, folosită pentru escortă. [Cf. fr. corvette, it. corvetta]. Vezi definitia »