ZOOTERAPEÚTICĂ s.f. Zooterapie. [Pron. zo-o-...-pe-u-. / < fr. zoothérapeutique]. Vezi definitia »

(muzică) denumire uzuală a unei tehnici de cântat la chitară prin ciupirea alternată și/sau simultană a corzilor (asemănătoare arpegiului, dar fără restricția de succesiune a notelor). Vezi definitia »

ATERÍNĂ, aterine, s. f. Peștișor de mare de culoare argintie, întrebuințat de obicei ca nadă (Atherina hepsetus). – Ngr. atherina. Vezi definitia »

săbláznă (-ne), s. f. – 1. Greșeală, păcat. – 2. Scandal, zarvă. – 3. Poluție. – 4. Masturbare. Sl. sŭblaznŭ (Tiktin), ca și der. săblăzni, vb. (a greși; a scandaliza, a șicana; a avea poluții); săblăznitor, adj. (scandalizator). Vezi definitia »

BIVOLIȚĂ (‹ bg.) s. f. Femela bivolului. Dă o producție de lapte redusă (500-600 l anual), dar cu un conținut ridicat de grăsime (8%). Vezi definitia »