JARTIÉRĂ, jartiere, s. f. Accesoriu de imbrăcăminte, confecționat dintr-o panglică de elastic care menține ciorapul întins pe picior; jartea, calțavetă. ♦ Fiecare dintre bucățile de elastic ale unui portjartier, prevăzute la un capăt cu un dispozitiv special pentru fixat ciorapii. [Pr.: -ti-e-] – Din fr. jarretière. Vezi definitia »

TÂRÂIÁLĂ, târâieli, s. f. Faptul de a (se) târî. [Pr.: -râ-ia-] – Târâi + suf. -eală. Vezi definitia »

cărămidă, cărămide s. f. 1. carte voluminoasă. 2. teanc de o sută de bancnote. 3. (tox.) morfină comprimată cu ajutorul unui dispozitiv de presare. Vezi definitia »

FORTĂREÁȚĂ s.f. Punct întărit cu fortificații și dotat cu o garnizoană permanentă; cetățuie. ◊ Fortăreață zburătoare = avion greu, de bombardament, blindat puternic. [< fr. forteresse]. Vezi definitia »

contră, contre s. f. (glum.) mișcarea șoldurilor unei femei în timpul actului sexual. Vezi definitia »