Definita cuvantului țâțână
ȚÂȚẤNĂ, țâțâni, s. f. 1. Balama. ◊ Expr. A scoate (pe cineva) din țâțâni = a supăra rău, a înfuria pe cineva, a scoate din sărite. A-și ieși din țâțâni = a-și pierde răbdarea, a se înfuria. 2. Porțiune unde cele două valve ale unei scoici sunt unite printr-un ligament elastic. 3. (Pop.) Rădăcina unui furuncul. – Lat. *titina.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu țâțână
tábără (-bere), s. f. – 1. Cantonament, campare. – 2. Armată, forță. – 3. Partidă, grupare. – 4. Mulțime, cantitate mare. – 5. Convoi, grup de care. – Mr. tăbure „batalion”, megl. tăbur. Tc. sau mai probabil tăt. tabur (J. Melich, Ung. Jb., XV, 529-40; Vasmer, III, 66), parțial prin intermediul sl. taborŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 48; Tiktin; Candrea), cf. bg., sb., cr., slov., ceh., pol., rus. tabor, mag. tabór. – Der. tăbăraș, s. m. (soldat care aparține unei tabere); tăbărî, vb. (a face tabără; a împresura, a asedia; a se repezi la, a se năpusti). Vezi definitia »
poghircitúră, poghircitúri, s.f. (înv.) strângere, adunare a cerealelor sau a fructelor rămase după cules, poghircire. Vezi definitia »
PROPILÉNĂ s. f. (Chim.) Hidrocarbură folosită ca materie primă la fabricarea glicerinei, a acetonei etc.; propenă. – Din fr. propylène. Vezi definitia »
PIPÉTĂ s. f. tub de sticlă subțiat la un capăt și cu o pompă de cauciuc la celălalt, pentru a lua și a picura o cantitate mică dintr-un lichid. (< fr. pipette) Vezi definitia »
BUCHISEÁLĂ, buchiseli, s. f. 1. Buchereală. 2. Fig. Bătaie înfundată cu pumnii. – Din buchisi + suf. -eală. Vezi definitia »