DENTÍSTICĂ s. f. Specialitate a medicinii care se ocupă cu bolile și cu îngrijirea dinților; stomatologie. – Dentist + suf. -ică. Vezi definitia »

CRÍZĂ, crize, s. f. 1. Manifestare a unor dificultăți (economice, politice, sociale etc.); perioadă de tensiune, de tulburare, de încercări (adesea decisive) care se manifestă în societate. ♦ Lipsă acută (de mărfuri, de timp, de forță de muncă). 2. Moment critic, culminant, în evoluția care precedă vindecarea sau agravarea unei boli; declanșare bruscă a unei boli sau apariția unui acces brusc în cursul unei boli cronice. Criză de apendicită. ♦ Tensiune, moment de mare depresiune sufletească, zbucium. – Din fr. crise. Vezi definitia »

ATRÁPĂ s. f. 1. aparență înșelătoare; păcăleală. 2. obiect destinat a înșela prin amuzament. ◊ siluetă, manechin pentru atragerea vânatului. (< fr. attrape) Vezi definitia »

uscătură, uscături s. f. (șc.) elev sau student submediocru / slab. Vezi definitia »

RODANÚRĂ s.f. Sulfocianură. [< fr. rhodanure]. Vezi definitia »