Definita cuvantului țel
ȚEL, țeluri, s. n. 1. Punct, loc la care cineva vrea să ajungă; p. ext. obiectiv către care tinde cineva, punct final; scop. 2. (Înv.) Punct, semn care se ochește, care trebuie nimerit când se trage cu o armă; țintă. ♦ Cătarea puștii. ◊ Loc. adv. În țel sau în țelul puștii = în bătaia puștii. ♦ Dispozitiv de ochire așezat în interiorul lunetei unei arme. – Cf. germ. Ziel, rus. țel, magh. cel.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu țel
SUMĂNÉL, sumănele, s. n. Sumăieș. – Suman + suf. -el. Vezi definitia »
MENINGOCÉL, meningocele, s. n. (Med.) Hernie a meningelor datorită unui defect al craniului sau al coloanei vertebrale. – Din fr. méningocèle. Vezi definitia »
proclețél adj. m. (reg.) afurisit. Vezi definitia »
PARAGÉL s. n. aditiv pentru coborârea punctului de congelare a uleiurilor minerale; paraflow. (< it. paragele) Vezi definitia »
CEREBÉL s. n. parte a encefalului în regiunea posterioară și inferioară a capului; creierul mic. (< lat. cerebellum) Vezi definitia »