Definita cuvantului țigan
ȚIGÁN, -Ă, țigani, -e, s. m., adj. I. S. m. 1. Persoană ce face parte dintr-o populație originară din India și răspândită în mai toate țările Europei, trăind în unele părți încă în stare seminomadă. ◊ Expr. A arunca moartea în țigani = a arunca vina pe altul. A se muta ca țiganul cu cortul = a se muta foarte des; a fi nestatornic. A se îneca ca țiganul la mal = a nu reuși, a eșua într-o acțiune tocmai când era pe punctul de a o duce la bun sfârșit. Tot țiganul își laudă ciocanul, se spune despre cei care se laudă cu ceea ce le aparține. E învățat ca țiganul cu ciocanul (sau cu scânteia), se spune despre cei deprinși cu nevoile. 2. Epitet dat unei persoane brunete. 3. Epitet dat unei persoane cu apucături rele. II. Adj. (Rar) Țigănesc. – Din sl. ciganinŭ. Cf. rus. țâgan.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu țigan
GUARDAMAN s. n. (mar.) ApĂ�rĂ�toare de mânĂ� dintrâ��o brĂ�țarĂ� din piele, la cusutul velelor, având între degetul mare și podul palmei un mic disc metalic cu care se împinge acul. -Din it. Guardamano Vezi definitia »
saftián (-nuri), s. n. – Piele subțire de capră, de oaie, de vițel pentru marochinărie. – Var. săftian, mr. săftiană. Tc. sahtian (Șeineanu, II, 306; Lokotsch 1769), cf. ngr. σαχτιάνι, alb. saftian. Vezi definitia »
PREZBITERIÁN, -Ă adj., s. m. f. (adept) al prezbiterianismului. (< fr. presbytérien) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z