Definita cuvantului țintitor
ȚINTITÓR, -OÁRE, țintitori, -oare, adj. 1. Care țintește (cu o armă). 2. Fig. Care năzuiește, care are ca țel să..., care aspiră la... – Ținti + suf. -tor.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu țintitor
ATOTBIRUITÓR, -OÁRE, atotbiruitori, -oare, adj. Care triumfă; triumfător. – Atot- + biruitor. Vezi definitia »
SUPOZITÓR s. n. preparat farmaceutic în stare solidă, administrat pe cale rectală. (< fr. suppositoire, lat. suppositorium) Vezi definitia »
măcănitor, -oare, măcănitori, -oare s. m., s. f. (intl.) ochelarist, persoană care poartă ochelari de vedere. Vezi definitia »
VARACTÓR s. n. element semiconductor, condensator cu capacitate variabilă, a cărei valoare depinde de tensiunea aplicată; varicap. (< engl., fr. varactor) Vezi definitia »
PREDECESÓR, -OÁRE, predecesori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Persoană care a precedat pe cineva într-o funcție, într-un post, într-o activitate etc., considerată în raport cu aceasta; antecesor, înaintaș. 2. S. m. (Mai ales la pl.) Strămoș, înaintaș. – Din fr. prédécesseur. Vezi definitia »