Definita cuvantului țintuit
ȚINTUÍT, -Ă, țintuiți, -te, adj. 1. Bătut, prins în cuie sau în ținte; (despre încălțăminte) cu ținte pe talpă. ♦ Fig. Nemișcat, înțepenit, pironit (din cauza unei stări sufletești sau a unei emoții puternice). 2. Împodobit cu ținte, țintat; p. ext. împodobit cu pietre scumpe. – V. țintui.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu țintuit
MELCHÍT s. m. nume dat de către monofiziți catolicilor, aplicat astăzi ortodocșilor și catolicilor de rit bizantin din Orientul Apropiat arab. (< fr. melchite) Vezi definitia »
EBENÍT s. n. material plastic obținut din leșiile care rămân de la prepararea celulozei. (n. com.) Vezi definitia »
MALAHÍT s. n. carbonat bazic natural de cupru verde, sticlos, piatră semiprețioasă. (< fr. malachite) Vezi definitia »
pășít, pășítă, adj., s.f. (reg.) 1. (adj.) care e făcut cu sărituri peste rândul obișnuit; rar, însăilat. 2. (s.f.) distanță cam de un pas sau de o jumătate de pas. Vezi definitia »
CRÉMȘNIT s. n. prăjitură din foi de aluat, coapte și pudrate cu zahăr, umplute cu cremă de vanilie. (< germ. Kremschnit) Vezi definitia »