Definita cuvantului țoală
ȚOÁLĂ, țoale, s. f. (Pop.; mai ales la pl.) Obiect de rufărie sau de îmbrăcăminte; spec. haină veche, uzată. – Cf. țol2.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu țoală
AMIDÍNĂ, amidine, s. f. Substanță organică pe bază de amidă, folosită în medicamentație. – Din fr. amidine. Vezi definitia »
LEUCOCHERATÓZĂ s.f. (Med.) Leucoplazie. [< fr. leucokératose]. Vezi definitia »
CUNUNÍȚĂ, cununițe, s. f. 1. Diminutiv al lui cunună. 2. (Bot.) Ciritel. – Cunună + suf. -iță. Vezi definitia »
MĂNÚȘĂ, mănuși, s. f. 1. Obiect de îmbrăcăminte confecționat din lână, tricot, piele, cauciuc etc., care acoperă mâinile, protejându-le. ◊ Expr. A umbla (sau a se purta) cu mănuși (cu cineva) = a avea o purtare plină de menajamente, de politețe, de îngăduință (față de cineva). A arunca (cuiva) mănușa = a provoca (pe cineva) la duel; p. gener. a provoca (pe cineva). A ridica mănușa = a primi provocarea (cuiva) la duel; p. gener. a primi provocarea (cuiva). 2. (Pop.) Mănunchi (1). 3. (Reg.; și ca termen tehnic în arheologie) Toartă (la oale, vase, căni). ♦ P. gener. Parte a unui obiect care servește pentru a prinde, a apuca, a strânge. [Var.: mânúșă s. f.] – Mână + suf. -ușă. Vezi definitia »
págină (págini), s. f. – Fiecare dintre cele două fețe ale unei foi de hîrtie. Lat. pagina (sec. XIX). – Der. pagina, vb. (a aranja în pagini; a numerota), din fr. paginer; paginați(un)e, s. f., din fr. pagination; paginator, s. m. (muncitor tipograf care face paginația). Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z