SORBÍTĂ s.f. (Tehn.) Constituent structural al oțelurilor călite și revenite. [Var. sorbit s.n. / < fr. sorbite]. Vezi definitia »

lăstăvíță (-țe), s. f. – (Banat) Bucată de pînză sau de postav. Sl., cf. rus. lastovica „buzunar”; dar lipsește etimonul direct. Legătura cu sb. lastavica „rîndunică”, indicată de DAR, nu este certă. Vezi definitia »

strălucitúră, strălucitúri, s.f. (înv.) strălucire. Vezi definitia »

vérstă (-te), s. f. – Măsură rusească de distanță, egală cu 1067 m. Rus. verstá (sec. XVII). Vezi definitia »

MÉTRICĂ, metrice, s. f. (Înv. și reg.) Registru, condică (de stare civilă); certificat de naștere. [Var.: mítrică s. f.] – Din pol. metryka. Vezi definitia »