PLUTÁȘ¹, plutași, s. m. Muncitor care lucrează la construirea plutelor sau care conduce plutele pe apă. – Plută¹ + suf. -aș. Vezi definitia »

chiondorîș adv. – Chiorîș, cu ochii încrucișați. Origine necunoscută. Aparține fără îndoială aceleiași familii a lui chiomb; și, avînd în vedere vb. închiorcoșa, der. de la onomatopeea chior, se poate propune o origine expresivă. În fonetismul său a înfluențat probabil tc. kandiriș „acțiune și mod de a convinge”, sau, după Scriban, Arhiva, 1914, 133, mag. kondoros „încrețit”; după Șeineanu, I, 115, ar trebui să se gîndească la contaminarea lui chiomb cu chiorîș. – Der. chiondoreală, s.f. (încruntare); (în)chiondora (var. (în)chiondorî), vb. (a se încrunta). Acest ultim cuvînt este fără îndoială identic cu încondura, vb. (a se umfla în pene, a se împăuna, a se fuduli), cuvînt care s-a referit probabil la început la păun (după Șeineanu, II, 145, de la condur „pantof”; împotrivă Graur, BL, VI, 153). Vezi definitia »

zburíș (rar) adv. Vezi definitia »

SECERÍȘ, secerișuri, s. n. 1. Acțiunea de a secera; secerat, seceră (2). ♦ Perioadă de timp în care se seceră. 2. Recoltă (secerată). – Secera + suf. -iș. Vezi definitia »

BOGĂTÁȘ, -Ă, bogătași, -e, s. m. și f. Persoană care dispune de avere, care stăpânește avuții. – Din bogat + suf. -aș. Vezi definitia »