meiúș s.m. (reg.) mătură. Vezi definitia »

pedestráș, pedestráși, s.m. (înv. și pop.) 1. infanterist, soldat care merge pe jos; pedestru. 2. persoană care merge pe jos; pieton. 3. (adj.) de infanterie. Vezi definitia »

túeș, -ă, adj. (reg.) țicnit, sărit de pe fix. Vezi definitia »

CHEZÁȘ, -Ă, chezași, -e, subst. 1. S. m. și f. (Pop.) Persoană care garantează cu averea sa pentru o datorie făcută de altul; garant; p. ext. persoană care își ia răspunderea morală pentru cineva sau ceva. 2. S. m. (Rar) Fiecare dintre căpătâiele de lemn pe care se așază butoaiele cu vin în pivniță. – Din magh. kezes. Vezi definitia »

SABRETÁȘ s.n. Mic săculeț plat de piele care se purta odinioară la centiron lângă sabie la unele uniforme de cavalerie. [< fr. sabretache]. Vezi definitia »