Definita cuvantului ucenic
UCENÍC, -Ă, ucenici, -ce, s. m. și f. 1. Persoană (tânără) care învață o meserie lucrând în producție sub îndrumarea unui meșter sau urmând o școală profesională. 2. Adept și continuator al unui savant, al unui filozof, al unui artist; p. ext. începător într-o activitate; discipol, elev. – Din sl. učenikŭ.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ucenic
POSTTRAUMÁTIC, -Ă adj. (Despre o boală) Care este consecința unui traumatism. [Cf. germ. posttraumatisch]. Vezi definitia »
MALARIOLÓGIC, -Ă, malariologici, -ce, adj. De malariologie. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. malariologique. Vezi definitia »
OCTAÉDRIC, -Ă adj. În formă de octaedru. [Pron. -ta-e-. / < fr. octaédrique]. Vezi definitia »
HETEROFÍTIC, -Ă adj. cu două feluri de spori, pe sporofiți diferiți. (< fr. hétérophytique) Vezi definitia »
NECRÓTIC, -Ă adj. Atins de necroză; necrozat. [< fr. nécrotique]. Vezi definitia »