cotolnicít, -ă, cotolnicíți, -e, adj. (reg.) căzut în păcate grele; păcătuit. Vezi definitia »

ZOÍT¹, -Ă, zoíți, -te, adj. Zolit, prost spălat; murdărit. (din zoi) Vezi definitia »

OTOLÍT s. n. corpuscul calcaros din organul de echilibru (urechea internă) sau otocist, care transmite vibrațiile sonore. (< fr. otolithe) Vezi definitia »

TUTUNĂRÍT s. n. 1. (Rar) Faptul de a cultiva tutun (1); îndeletnicire a cultivatorului de tutun. 2. Dare plătită în trecut domniei de către cei care cultivau tutun. – Tutun + suf. -ărit. Vezi definitia »

SUMARISÍT adj. v. sumarisi. [Sinonime] Vezi definitia »