BOCCEAGÍU, bocceagii, s. m. (Înv.) Negustor ambulant care își purta marfa într-o boccea. [Var.: boccegíu s. m.] – Tc. bohçacı. Vezi definitia »

ÎMBLĂCÍU, îmblăcie, s. n. Unealtă agricolă rudimentară, formată dintr-o prăjină lungă la capătul căreia este legat un băț gros mobil și mai multe curele, cu care se lovesc spicele de cereale sau păstăile de legume spre a li se scoate boabele. [Acc. și: îmblắciu] – Cf. îmblăti. Vezi definitia »

VERIGÁRIU s. m. v. verigar. Vezi definitia »

solilócviu / solilóc (livr.) s. n., pl. solilócvii / solilócuri Vezi definitia »

chiulhaníu (chiolhaníu), -ie, adj. și s.m. (înv.) viclean. Vezi definitia »