ziditór s. m., pl. ziditóri Vezi definitia »

ÎMPINGĂTÓR, împingătoare, s. n. Accesoriu la armele de foc care servește la împinsul proiectilului în țeavă. – Împinge + suf. -tor. Vezi definitia »

TRASATÓR, (1) trasatori, s. m., (2) trasatoare, s. n. 1. S. m. Lucrător care execută trasarea unor piese brute. 2. S. n. Trasor (1). – Trasa + suf. -tor. Vezi definitia »

TRASÓR s.n. 1. Ac de oțel pentru trasarea de linii pe o piesă de metal; trasator. ♦ (Poligr.) Unealtă alcătuită dintr-o lamă neascuțită de oțel, folosită în legătorie pentru trasarea de linii aurite, pentru presarea marginilor scoarțelor etc. 2. Proiectil învelit într-un material fosforic care-l face să aibă traiectoria luminoasă. 3. (Fiz.) Izotop radioactiv al unui element stabil care, introdus împreună cu elementul respectiv într-un sistem oarecare, permite să se urmărească drumul parcurs de acel element în sistem. 4. Trasor de rută (sau de drum) = aparat pentru trasarea automată a drumului unei nave pe hartă. [Cf. fr. traceur]. Vezi definitia »

DEPILATÓR s.n. Produs cosmetic folosit la înlăturarea părului de pe pielea omului. [< depila, cf. fr. dépilatoire]. Vezi definitia »